Feed on
Posts
Comments

Ce este hipnoza?

HipnoterapieIn cei 9 ani de activitate ca psiholog clinician si psihoterapeut intr-un spital de psihiatrie, folosirea cuvantului hipnoza a starnit la pacientii mei cele mai variate reactii: de la teama, neincredere si suspiciune, argumentate de o incarcatura mistico-religioasa, pana la speranta ca poate trata orice suferinta, de natura psihica si somatica. In tratatele de psihologie si psihoterapie, circula o serie intreaga de teorii si definitii ale hipnozei. Ce inteleg eu prin hipnoza? O stare de constiinta modificata prin care sugestiile transmise de hipnoterapeut sunt prelucrate la nivel inconstient, evadand din labirinturile intortocheate si credintele limitative ale mintii constiente.

De exemplu, daca ii transmit unei persoane care sufera de depresie aflata in stare de veghe ca de maine se va simti din ce in ce mai bine, constientul va anula imediat aceasta sugestie. Imi va spune ca “nu mi se intampla nimic bun in viata incat sa ma simt mai bine” sau “viitorul meu e intunecat, nu vad sa apara vre-un fir de lumina”

In timpul transei hipnotice, activitatea constientului este intrerupta. Cercetarile  neuropsihologice au demonstrat ca emisfera cerebrala stanga (sediul logicii, ratiuni dar si iratiunii, criticii) este dezactivata. Paralel, are loc o stimulare tot mai intensa a emisferei cerebrale drepte (sediul emotiilor, sentimentelor si resurselor interioare inconstiente). Astfel, se deschide poarta catre inconstient. Iar sugestia de mai sus capata alte sensuri si semnificatii caci inconstientul prelucreaza informatia fara a pune intrebari, fara a cauta argumente si contraargumente. Iar surprinzator este ca persoana incepe sa cunoasca de maine stari din ce in ce mai bune…

Gandirea de tip “afara din cutie”

Prin hipnoza si relaxare se sparg tiparele constiente, stereotipiile mintii constiente in care ramanem adesea blocati. Extinzand viziunea si dincolo de granitele problemei, focalizandu-ne atentia pe solutii, ducem la eliminarea stresului declansat si intretinut de noi.

Chongs ilustreaza gandirea din afara cutiei prin urmatorul exemplu: avem noua puncte care trebuie unite doar cu patru linii drepte. Nu trebuie sa ridicam creionul de pe hartie, si nici sa suprapunem doua linii.

Pentru a rezolva problema trebuie sa trecem dincolo de granitele patratului. Pana la urma gandirea este formata din ganduri. In loc sa ne invartim in cerc si sa ne agitam pentru a gasi o solutie la o problema complexa, sa fim depasiti de evenimente si sa incepem sa urlam la toata lumea, sa avem cosmaruri, transpiratii si crampe la stomac, este suficient sa ne oprim o secunda si sa ne redeschidem catre ideile pe care ni le furnizeaza creierul redevenit calm, „desaturat” si in deplina capacitate a mijloacelor sale. Adica contrariul a tot ceea ce facem in mod obisnuit.

Solutiile, pe care ne incapatanam sa le cautam numai prin logica, nu se gasesc indeosebi in circumvolutiunile emisferei stangi, ci in perceptia, cunoasterea intuitiva a emisferei drepte, si poate si mai mult, in echilibrul celor doua emisfere, in homeostazie. Cum sa facem, pentru a deschide marele nostru ecran circular si a regasi, astfel, o viziune panoramica de 360 de grade?  Prin hipnoza, relaxare si exercitii de respiratie dovedite stiintific.

Inconstientul si hipnoza

Milton Ericksonparintele hipnoterapiei moderne – nu considera inconstientul ca fiind un depozit de conflicte si tendinte inacceptabile refulate, asa cum il considera psihanaliza. Inconstientul contine informatii si modalitati de rezolvare a unor probleme mult mai ample si mai interesante decat cele care sunt la indemana mecanismelor constiente. Cand integrez hipnoza in psihoterapie spun clientilor ca mintea are doua parti –  una constienta si una inconstienta.

HipnoterapieCercetarile psihologice au aratat ca mintea constienta nu poate procesa in acelasi timp decat 7 plus sau minus 2 elemente (Miller). Deci putem fi constienti in acelasi timp intre 5 si 9 unitati informationale. Inconstientul detine restul. E ca aisbergul, in care suprafata mica de deasupra apei o reprezinta constientul, iar masa uriasa de gheata din dedesubtul apei este inconstientul.

Profesorul Dafinoiu imi spunea adesea metafora calului si a calaretului. Calaretul este constientul, care desigur ca ghideaza calul (inconstientul). Insa ar fi culmea ca acel calaret sa avertizeze calul de fiecare data cand trece pe langa o groapa.

Din aceasta perspectiva, cauza multor limite interioare sau tulburari de natura psihologica poate fi interventia controlului constient voluntar asupra controlului inconstient involuntar. Exemple la indemana sunt anxietatea si atacurile de panica (cele mai frecvente la ora actuala alaturi de depresie), balbismul sau tulburările sexuale (impotenta psihogena, ejacularea precoce sau tardiva).

Anxietatea spre exemplu, reprezintă o constientizare excesiva a elementelor fiziologice inconstiente. Din aceasta cauza, fiindu-mi frica sa nu mă balbai, sa nu tremur, sa nu fac un atac de panica, sa nu pierd controlul, chiar asta se intampla… Vorbim de profetiile sau predictiile ce se autoimplinesc (Rosenthal)

Atunci cand vrem sa controlam constient ceea ce este de fapt inconstient se pot produce probleme interne ca in cele doua povestioare terapeutice de mai jos:

  • Un batran, cu o barba lunga, simbol al intelepciunii a fost intrebat de un tanar cum anume isi aseaza barba cand doarme. Batranul a raspuns ca nu a dat vreodata importanta acestui lucru insa maine ii va spune. Venind ora culcarii, batranul a inceput sa constate cum anume isi aseaza  barba. A ridicat-o deasupra paturii insa simtea ca nu asta-i pozitia, apoi a bagat-o dedesubt si la fel. A pus-o pe o parte si pe alta, si de fiecare data aceeasi problema. A doua zi i-a spus tanarului ca de cand l-a intrebat cum anume isi aseaza barba inainte sa doarma, nu a mai putut inchide un ochi. Astfel, ce-i inconstient e de preferat sa ramana inconstient. Caci, de fiecare data cand apar tensiuni si conflicte intre constient si inconstient, cel din urma castiga.
  • O insecta privind zecile de picioare ale miriapodului, era curioasa cu care dintre ele face primul pas. Intrebandu-l, miriapodul a spus ca nu a dat niciodata importanta acestui lucru. Si pe masura ce cauta sa constientizeze cu care picior face primul pas, nici ca mai reusea sa mearga. Mintea lui constienta nu stia care era acel picior.

Close It