Feed on
Posts
Comments

de Cristian Grigore

Psiholog – Psihoterapeut Iasi

ISBN(10): 973-8961-54-8
Colectia: STEF Academic – Iasi
184 pagini

Din cuprins

Ce este NLP: definirea si presupozitiile de baza; Dezvoltarea comunicarii interpersonale – mirajul raportului nonverbal, paraverbal si verbal, pacing si leading; Tehnici si metode de imbunatatire a performantelor individuale: indicatorii de acces vizuali, tehnici de calibrare, lucrul cu submodalitatile, ancorarea – accesarea resurselor interioare; Modelul Meta pentru limbaj – puterea preciziei: omisiunile, generalizarile, distorsiunile; Metafora – calea catre intelepciune.

Pasaje din carte

Cei doi fondatori, observand maniera in care functioneaza oamenii, au ajuns la concluzia ca functioneaza perfect prin punerea in practica a ceea ce s-a programat in creier. Din aceasta perspectiva, tulburarile psihice pot fi considerate deficiente de programare mintala. Cred ca este foarte logica aceasta afirmatie. Daca urmeaza sa dau un examen si ii spun creierului meu “nu cred ca voi fi capabil sa-l trec”, desigur ca aceasta programare va fi in detrimentul meu din motiv ca va asculta mesajele care i le-am transmis si se va “mobiliza” sau “limita” atat cat sa pic examenul. Daca dimpotriva imi programez creierul “prietene, am nevoie de toata capacitatea ta pentru a absolvi examenul cu o nota satisfacatoare”, cu siguranta rezultatele vor fi altele, chiar daca am acumulat acelasi bagaj informational ca si in cazul de mai sus. Oare pot afirma ca din aceasta perspectiva, creierul este perfect controlabil si poate fi programat asa cum dorim noi? Depresivii isi programeaza creierul sa aiba insuccese pentru a li se confirma starea lor. Oamenii de succes si-l programeaza astfel incat sa-si depaseasca in permanenta “limitele” (cu toate ca ele nu sunt decat in imaginatia noastra).

Daca transmitem un mesaj verbal, insa pe cale nonverbala si paraverbala transimtem altul (in dezacord cu ceea ce dorim sa transmitem), conform studiilor lui Mehrabian, succesul acelei comunicari nu este garantat. Atunci cand comunicam trebuie sa fim congruenti cu ceea ce transmitem, sa fim noi convinsi de lucrul respectiv pentru a putea fi convingatori. Congruenta presupune ca intreaga noastra personalitate sa fie intr-o armonie perfecta cu ceea ce facem si spunem intr-un anumit moment. A  fi congruent inseamna a avea un grad atat de inalt de raportare la noi insine, incat ceea ce transmitem  sa ii infuenteze pe altii inainte de a pronunta vreun cuvant. In NLP, congruenta reprezinta acea stare in care limbajul trupului, cuvintele si actiunile unei persoane sunt complementare, in acord si se indreapta in aceeasi directie. Cand suntem incongruenti, transmitem prin intermediul limbajului corporal o serie de indici, care sunt decodificati inconstient de celelalte persoane si comunicarea se realizeaza la standarde scazute sau, in cel mai bun caz, acesti indici vor distrage atentia si le vor induce o stare de confuzie. Incongruenta rezulta atunci cand gura si trupul nu vorbesc aceeasi limba.

In fiecare dintre noi se ascunde un Narcis. Mai tii minte legenda? E vorba de acel Narcis, fiu al zeului Cefis si al nimfei Liriope, un tip nespus de chipes, dar tare mandru si ingamfat. Se zice ca toate femeile erau la picioarele lui, de la muritoarele de rand pana la nimfe si zeite. Chiar si frumoasei Afrodita ii starnise curiozitatea. Dar Narcis nimic. Pe toate admiratoarele le trata cu indiferenta si aroganta. Datorita acestei structuri egocentrice a fost pedepsit de zeita Nemesis sa se indragosteasca de propria-i imagine reflectata in apa. Din acele clipe, Narcis al nostru nu mai facea nici o activitate, nu mai manca, nu mai dormea pentru a nu-i rapi vreun moment in care sa se admire. Zi si noapte se privea in apa si se minuna de propriul sau chip. In cele din urma a murit pe iarba verde de pe malul izvorului, cu ochii nedespartiti de imaginea din apa… Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa. Si acum probabil ma intrebi ce legatura are raportul cu Narcis asta? Citesc un „tratat” de psihologie practica si comunicare sau o carte cu legende si mituri? Legatura consta, legendarul meu cititor, in faptul ca fiecare dintre noi contine un anumit grad din complexul sau complexatul Narcis, desigur nu cu aceeasi intensitate (exceptie fac personalitǎatle patologice narcisice). In momentul cand cineva ne oglindeste comportamentul, se activeaza acel fragmentel din noi, acel micut Narcis. Atunci cand ne sincronizam cu cineva, ne simtim intelesi si acceptati, intram pe aceeasi lungime de unda. O explicatie a efectului sincronizarii este chiar micul Narcis din noi, pentru ca simtim ca acea persoana este ca noi. Ori, ce e mai exaltant pe lumea asta decat EU !?

Mesajul paraverbal are o influienta net semnificativa celui verbal. El incurajeaza sau intimideaza, induioseaza sau inspaimanta, ne determina sa radem sau sa plangem. Acelasi mesaj verbal poate avea semnificatii total diferite in functie de voce. Sa luam urmatoarea fraza: „Abia astept sa ne intalnim diseara.” Ce intelegi de aici dragul meu partener de discutii?… Ca o persoana asteapta cu nerabdare intalnirea cu o alta persoana. Insa, la un nivel mai profund, cel al paraverbalului, expresia respectiva poate avea o sumedenie de conotatii, poate transmite numeroase mesaje. Una este cand transmiti mesajul pe un ton cald si imbietor in care partenera abia asteapta clipa intalnirii, si altul va fi contextul intalnirii cand transmitem acelasi mesaj verbal pe un ton rastit si amenintator. Pentru a descrie o experienta utilizam cuvinte. Alegerea cuvintelor indica sistemul reprezentational folosit. Sa luam ca exemplu 3 persoane care au citit aceasta carte. Prima persoana poate spune ce anume a vazut in aceasta carte, imaginile, desenele si frazele scrise cu bold. A doua persoana poate remarca tonul acestei carti, claritatea exprimarii. Cea de-a treia persoana prefera sa atinga frazele importante, sa simta implicarea emotionala a autorului in redarea acestei carti. Cu toate ca citesc aceeasi carte, aceste 3 persoane o percep in moduri diferite. La prima persoana domina imaginile specifice sistemului vizual, la cea de-a doua domina sunetele specifice sistemului auditiv, iar la cea de-a treia persoana domina emotiile si sistemul kinestezic.

O alta modalitate prin care putem patrunde in universul interior al celorlalte persoane o reprezinta indicii de accesare a ochilor. Ochii nostri reflecta indicii puternice despre modul in care gandim. Promotorii NLP, constientizand faptul ca „ochii reprezinta fereastra sufletului”, au studiat modul in care se acceseaza informatiile prin analogia dintre miscarile oculare si procesele gandirii. Atunci cand reusim sa citim pe chip gandurile unei persoane, este mult mai usor sa comunicam cu ea. Orice intrebare care necesita cautarea in creier a unor amintiri sau dimpotriva construirea unor imagini, fie vizuale, auditive sau kinestezice, antreneaza prin intermediul unor automatisme neurologice o deplasare a ochilor. Miscarile oculare ale unei persoane pot indica ce operatiuni se petrec in creierul sau.

Ancorele NLP pot fi naturale sau create in mod deliberat. Sa iti povestesc de o ancora pozitiva declansata in mod deliberat. Te anunt ca sunt un pasionat jucator de snooker. De 2-3 ori pe saptamana ma intalnesc cu un bun amic si jucam cateva ore. Ori de cate ori castiga il ating cu palma pe umar si il felicit. La fel procedeaza si el. Sunt sigur ca ai observat legatura dintre atingerea pe umar si buna dispozitie. S-a creat o puternica ancora kinestezica. Intr-o sambata, stabilisem o intalnire, de data aceasta pentru a merge la iarba verde. Ajunge prietenul meu in nava-i spatiala„Tuareg”, coboara si incepe sa tranteasca cu pumnii in portiera pe motiv ca se auzeau scartaieli. Sotia lui povestea  ca la fel a procedat pe tot parcursul drumului. In acel moment, m-am apropiat de el si l-am atins pe umar, la fel cum procedam atunci cand castiga la snooker. Crede-ma ca in cateva clipe a inceput sa zambeasca si pe un ton oarecum indignat si confuz imi spune: „Ce naiba ai facut? Deodata m-am calmat!”.

Close It